Etichetă: “aberez”

primul extras e pasiune, apoi obezitate şi chelie
prognatism, astm şi ultimul de azi – melancolie;
ce-ar fi ca săptămânal, la loterie
în loc de numere, din maşinărie
să se extragă bile pe care-i scris cu arial
un feature de om – ar fi demenţial!

numai gândeşte-te puţin: blonziu, cu strungăreaţă,
bine făcut, zgârcit, smead, se scoală greu de dimineaţă;
câştigătorul ar trebui să vină cu dovezi şi acte
şi poate umfla potul doar cu ce-i el, peste noapte;
şi dacă respectivul nu există, până se inventează
măcar ştii că bărbatul visurilor tale nu există, şi se reportează;

o bunică şi-un bunic
ea infirmă, el acoolic
erau putred de bogaţi,
ea – cu unsprezece fraţi
mama de etnie rromă
de nouă’şpe ani în comă
el – cam singur la părinţi
ochii tulburi, fără dinţi;
împreun-aveau trei fete
şi multe-multe regrete;
fetele se măritară:
una – aia profesoară
luă un biznisman fudul,
ginerele cel mai cool
era, clar, a lu’ mezina
aia blondă, manechina
iar bizoanca aia mare
de era învăţătoare
şi-a luat un ginecolog,
mergea des la psiholog
sau, mă rog, psihanalist
că se iubea c’un artist;
artistul – amant fantastic
era unul foarte plastic
şi-n afară de-o studentă
mai „sculpta” şi-o asistentă
una foarte sufletistă
tinerică, pesimistă
care-avea, ce potrivire
o tanti rromă-n îngrijire;
artistul avea o soră
şi deşi era minoră
se droga cu-nflăcărare
chiar la dezintoxicare
unde întâlni pe hol
un băiat la bustul gol,
care lucra în construcţii;
fără multe introducţii
îi lua coiful de pe cap
îl descheie la prohap
el o-mpinse cu o mână
şi se luară într-o lună;
la nunta veni şi-al mirelui şef
un fudul numit jozsef
soţul doamnei profesoare
care în ultima clipă
o invită cam în pripă
pe sora mai mare-a ei
care făcuse sex în trei
(asta se afla la nuntă
dintr-o discuţie cruntă)
cu artistul şi-o femeie
care nici n-aveţi idee,
brr, parcă simt ca mă-nfioară
era… a artistului surioară
mireasa toxicomană
– care doamne, fă-ţi pomană
să nu se apuce iar
dar se dovedi prea clar
ea nici nu negă măcar –
urcă pe un armăsar
plecă în galop nebun
şi… nu ştiu cum să vă spun
dar intră cu cal cu tot
în al vecinului lot
care, dragi concetăţeni
era cultivator de pepeni;
nici la-nmormântare însă
treaba nu prea merse unsă
ca se află că artistul,
blonda şi psihanalistul
erau membri într-o sectă
c-o credinţă cam abjectă;
în fine, eu bănuiesc,
staţi aşa să-l decojesc
ce al dracu’ e fisticul,
că bunica şi bunicul,
dar să nu vă tulburaţi
cre’ ca sînt de mamă fraţi;
acu’ mă duc, vă mai zic apoi
că-ncepe episodul 3192;

am şi uitat cât de demult era, că nu iau lecitină,
cum mă plimbam desculţ printr-o grădină
hop! în faţă-mi răsări o fată adolescentină;
ea fiind extrem de feminină
iar eu nicidecum din gelatină
ne-am lăsat hainele lângă o tulpină
de rabarbăr sau hm… poate de sulfină,
am luat două shot-uri de adrenalină
şi-am pornit într-o plimbare clandestină
întreruptă de mai multe acte de indisciplină
faţă de perfecta ordine interioară din gradină;
la un moment dat, frumoasa seniorină
mi-a întins un măr sau hm… parcă o smochină
şi-am muşcat c-o poftă filistină;
şarpele, a dracului jivină
chicotea el printre frunze în surdină
dar eu am muşcat
ea a plecat
şi-am rămas cu şarpele.

ana are mere
nicuşor vine şi cere
nicuşor avea pojar
ana luă şi ea aşadar;
fu scoasă din abecedar,
acum e la aprozar;
vinde mere.

o fetiţă stranie
se dădea pe sanie
pân’ s-ajungă-n vale
avea doi copii în poale.

ursul cu suflet de pluş
de lângă minisetul de duş
stătea căzut într-o rână
de-i şi amorţise-o mână,
c-o privire tare-ngustă
fixată la Barbie sub fustă;
Barbie, căzută pe spate,
cracii-n sus, fusta la coate,
ciufulită, seminuda,
nemachiată şi zăludă;
lângă – trasă o maşină,
girofarele-n surdină,
poliţiştii – pe niciunde,
doar vreo trei cuburi imunde
plicitisite pe la muchii
stau şi-şi numără păduchii
gata să dea mărturie
despre-această tragedie.

aşa arată jucăriile în părăsire
anunţând, parcă, o nenorocire;