aș vrea să fiu
tot ce n-am fost
cât nu e prea târziu
și are rost
aș vrea să fiu o mașină de repetat cuvinte
fără să știe fără să știe fără să știe că te minte
aș vrea să fiu ușa către camera obscură
unde developezi cuvintele pe care nu le scoți pe gură
aș vrea să fiu
tot ce n-am fost
cât nu e prea târziu
și are rost
aș vrea să fiu momentul de uitare
în care te îneci sărind în mare
aș vrea să fiu albină, zi și noapte
să fabric miere pentru al tău lapte
aș vrea să fiu
tot ce n-am fost
cât nu e prea târziu
și are rost
aș vrea să fiu cireașa dintre lumânări
când le vei stinge din două încercări
aș vrea să fiu căpitanul de pe vasul de pirați
care te cruță doar pe tine dintre naufragiați
iar dacă nu,
aș vrea să fiu ultima ta dorință
când te vei odihni pe un pat de neputință