balansoarul

în fiecare zi, mă dau în balansoar.
mă așez pe una dintre extremități
și pun în partea cealaltă ce am pe suflet.
dacă e tristețe, fiind un sentiment foarte dens,
oricât de mică ar fi, înclină balansoarul atât de mult
încât alunec în ea. dacă e bucurie,
fiind atât de sprintenă și vie
mă aruncă în al nouălea cer.
dacă pun pe cealalta parte a balansoarului poezie,
ea fiind usoara, o împrăștie vântul
iar eu răman în contact cu pământul.
dacă pe partea cealaltă te așezi tu
balansoarul se balansează frumos între da și nu

Comentarii

” Oh! drăguț bărbatul meu,
Ajuta-ți-ar Dumnezeu!
Eu toți munții am călcat,
Mură-albastră n-am aflat,
Sloi de gheață n-am găsit,
Că pământu-i încălzit.
– Muierușcă din Brașeu!
Mură-albastră-i ochiul tău,
Care mă ucide rău.
Sloi de gheață netopită
E chiar inima-ți răcită
Și de mine deslipită ! ” servus şi să auzim de bine

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *