mâna mea dreaptă

mâna mea dreaptă îmi face cafeaua atât de bună
tot ea îmi ţine umbrela pe timp de furtună

mâna mea dreaptă stă mereu în dreapta mea la masă
mă insoţeşte umilă, atentă, pe stradă, prin casă

mana mea dreaptă e bună la toate
uit-o, stă atât de frumos la soare, pe spate

mâna mea dreaptă chiar e mâna mea dreaptă
hotărâtă acum spre sânul tau se îndreaptă

am trimis-o personal să-ţi spună
că pe cerul senin se scaldă o lună

Comentarii

ceao Iv!, eu nu-s in stare sa fac coment pe poezea, de la mine iese ori ooo, uau, ah, mbrrî, sau mnoa -, pasi legati nu prea. Eu doar vroiam sa te felicit pentru „nimeniul” asta (sublimat) care mpinge ideea de versea inapoi in tatal ei, ala destrupat, cel fara – a mea, – astept – oca. Mastercheefreelander Eliberatoru. Redivivus. Pt. reamintirea ca prin EA se smulg hainele grele atat versezorului cat si valsorului, ale lui “eu sunt”, “a lua” si “a avea”. Cam din punctul asta cred ca poti incepe a valsa.

De unde si cintecul:
Ce te uiti in cur,
Ce te uiti in curtea mea?
Parca tu n-ai cur,
Parca tu n-ai cur
Parca tu n-ai cur tea ta…

Dar ma, rog cintecelul asta nu mai este la moda si unora le place mai mult sa moara in prostia lor decit sa valseze…

Foarte bun conceptul de a creea un site de poezie ca al tau IV, insa versurile si imaginile evoca un univers oniric atit de singuratic, parasit si trist!!!Parca ar fi un desen animat de Tim Burton, de-ti vine sa-ti iei cimpii, sa te urci pe pereti, sa-ti dai singur cu tesla in c°°e …si totul in acelasi timp…

imi cer scuze pentru a interveni asa grobian si cu cuvinte inexistente, dar, in comentariul precrdent, nu era cumva un univers onanic…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *