tu când nu ești

când nu ești tu
lumina se retrage în sine
ca dansul în trupul unei obosite balerine

când nu ești tu
florile de cais se închid la fermoar
și nu-mi mai dau frumusețea în dar

când nu ești tu
visele nu mai pot muta norii din loc
și naufragiaza pe insule pustii de nenoroc

când nu ești tu
e închis la magazinul de vată pe băț
și intră-n faliment Uzina de Răsfăț

când nu ești tu
speranța, disperării i se lasă pradă
și colorează în roșu apa din cadă

când nu ești tu
secundele își târșâie pașii pe asfalt
mergând să se arunce de pe-un bloc înalt

când nu ești tu
nici vântul nu mai bate
lăsând emoțiile nemișcate

când nu ești tu
fericirea cerșește pe la colțuri de stradă
dar trecătorii-s prea grăbiți, n-au ochi s-o vadă

iubito, tu când nu ești
copilul din mine adoarme greu, fără povești,
și stă până târziu cu ochii pe ferești

Comentarii

Minunate vesrsuri,pline de sensibiltate,emoția îți umple sufletul indferent de vârstă!

tu
ești și când…nu ești.
Un ținut cu granițe foarte verzi
marcate ca să nu te pierzi.

tu
ești și când…nu ești.
A place with a view
looking deeply back to you.

tu
ești și când…nu ești.
Un tărâm divers
în care te afunzi vers după vers.

tu
ești și când…nu ești.
Caleidoscop de trăire,
ochean spre „vino-ți în fire”.

tu
ești și când…nu ești.
You are a piece of me,
a grain of round energy.
Gazda lui „a fi” :).

O sugestie, așa în general: Un Random la poezii. Vin pe aici, apare ultima, am recictit-o destul. Aș vrea alta, nu neapărat nouă, dar nepărat să nu o caut. Radom – click!

tipa despre care scrii e atât de norocoasă
dumnezeule mare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *