sînt pleoapele care-ți fac vânt
când ți-e prea cald
sînt buzele care-ți fac cald
când e prea vânt
sînt degetele pe care le cauți cu tâmpla
sînt părul care-ți piaptănă degetele
sînt mustața care-ți face porii să se înroșească
(știi cum sînt porii tăi, mai timizi)
sînt umărul pe care plângi
sînt parul de pe brațe, care nu mi se ridică
când trec pe langă altă gagică
sînt inima care pompează
sa țina amintirea-ți trează
(când ești departe)
sînt mintea care nu te minte
sînt cele două cuvinte
sînt să te-ascult
mersi mult
mersi mult
4 comentarii
Comentarii
eşti toate de mai sus ce le zici
şi probabil mai mult, dar aici,
pentru mulţi, peste toate
eşti omul naiv cu poemele-n spate,
globetrotterul ideii cutreierată-n corelaţii,
eşti pântecul metaforei fecundă-n ideaţii,
eşti iţa ţesută în mirabilul vers,
eşti clanţa uşii celui mai nou univers,
eşti rândul ce ochiul nu se-ndură să-l lase
şi muzica rimată vibrând până-n oase…
eşti toate de mai sus, ce le zic,
şi probabil mai mult, sau poate nimic
din tot ce fictiv proiectez în cuvât,
dar pentru frumuseţe şi pentru uibire sînt
aici ades, fără zăgaz să te-ascult
şi pentru cine eşti, îţi mulţumesc mult!
frumoasă întorsătură 🙂
Contraste-ntr-un mănunchi de sens,
Dezechilibru-n A si B echilibrat in mers,
Blandete-n miez si profunzime
Si-n jur ce invelisuri dense-ce desime!
Sclipiri de-otel si luciu-alunecos
Si muchii ascuțite de taios
– un poliedru complicat
Rimat, ironic, detașat
In unghiuri ferm dar fin trasat,
Sensibil, magic sau gesticulat!
Si daca nu l-ai inteles
Gândești in plan- n-ai de ales
Inalta-ti gândul in 3D
Sau pune-ti ochelarii repede 🙂
un poem pe faţă
şi unul pe dos –
şi-aşa un ghem din viaţă
se împleti frumos… 🙂