agricultura viselor

iar vine noaptea și iar
or să crească din subconștientul tău
vise. ca niște copaci plini cu flori
frumos mirositoare sau ca niște buruieni
gigantice la umbra cărora te vei trezi
dimineață cu mintea tulbure.
iar te vei mira că te-ai culcat
zâmbind și te-ai trezit cu dinții strânși.
și nu vei ști de ce.
și o să ți se pară nedrept.
of. degeaba sădești ziua semințe de bine,
că noaptea, imprevizibil grădinar
iar o să treacă cu dinții nemiloși ai greblei
sale, cu mușcătura nemiloasă a hârlețului ei
prin visele tale și le va face
să fie altceva decât scria pe ambalajul
plicului din care ai sădit semințele.

Comentarii

buna ziua,
sunt gradinar si imi plac lucrurile vii

la tribunal! pe grădinar cu duba să-l ridicăm,
îi facem un aprig proces de conştiinţă
suntem responsabili şi de ce facem când visăm,
mai mult sau mai puţin cu bună ştiinţă.

Și ce daca vine..și ce daca trece..
Visul rămâne închis și rece
Din gânduri crâmpeie de dor imi adună
Dar nu cred să vină furtună…
Rădacinile buruienilor, nu se mai simt
Nu-i niciun copac înflorit
E toamnă de rugăciuni uitate
Iubesc un nebun venit de pe marte..

Vaaai..ce greseala mare!
Numele planetelor se scriu cu litera mare.. :))

plantezi buruieni? o sa-ti fac o ciorba din ele
si-o sa ti-o servesc pan’ o sa faci diaree.
dar asta, sa stii, nu ma-npiedica sa te-mbratisez
uita-te la mine, nu asa, in ochii mei, vezi
si acum, raspunde-mi te rog la o-ntrebare
ce-ai urmarit cu spectacolul acela de doua parale
ma crezi a fi unul dintre motanii stupizi pe care
ii poti atata cu-n pantof, si-ti torc la picioare?
sa stii, nu esti o actrita prea buna
sau poate esti, dar ghinion
pe mine n-ai reusit sa ma pacalesti.
si sterge-ti zambetul acela satisfacut de pe buze
fiindca altfel buzele mele ti-l vor sorbi
ca niste meduze. iar cuvintele
alea mincinoase ce vrei sa le-articulezi
uita de ele, caci dintii mei sunt ca o lama de firez.
de ce taci? hai spune-mi odata ce-i in capul tau
ca uite s-a facut dimineata, pentru dumnezeu.

asa s-ar fi derulat in visele mele
prima noastra cearta sub stele.
dar tu ai ales sa ma detesti
stii, pe asta mizam si eu,
cea care nu mai crede in povesti.
si-acum, ca m-ai eliberat de tine,
pot sa ma-ntorc in liniste la mine.

pentru Elizabeth, să o trezesc:
să ne eliberăm devine problematic
când ajungem să ne certăm telepatic
într-un vis lucid, funambulesc

Gandește-te așa:
,, în tăcerea ei, e primăvara cu parfum de tei
în inima sa, ea fericit ma vrea
în fiecare cuvânt nerostit
e un inceput și un sfârșit”
Degeaba, nu te mânia!
Deschide ochii mari
Și mergi pe calea ta.

de trei zile am acelasi vis.
privesc printr-un geam deschis
la frunzele moarte
ce cad pe asfalt,
la blocul din fata,
ce-i mult prea inalt

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *