vântul vs gândul

priveam absent orașul de sus
singur, cu gândurile mele
când vântul ce bătea de la apus
dădu în mine, pus pe rele

vântule, vântule, lasă
gândurile-mi în pace
nu vezi cum m-apasă?

nu le las, mi-a răspuns vântul
ciufulindu-mi părul
și o dată cu el, gândul

nu te pune cu gândurile mele
că le dau pe tine, și praf te fac
de nu sînt ploi să te spele

dar vântul tot nu și nu
că el face ce vrea, oricând și oriunde
uite, copacul de colo,-l vezi tu?
ajung la el în nici două secunde

copacul se arcui, umflându-și ușor
pletele; iar vântul îi luă suvenir
două trei frunze în zbor

vântule, dar știi că gândul meu
e încă și mai rapid
și-ajunge ‘nainte de tine mereu.

uite, când apare pe balcon iubită-mea
eu o s-arunc un gând către ea
iar tu mergi, ciufulește-i părul.
și-atunci vom afla adevărul.

cum a apărut pe balcon,
vântul a și pornit către ea
dar când îi ajunse în par
ea deja larg îmi zâmbea.

semn că gândul meu ajunsese-nainte.
așa că de-atunci, când mă vede
vântul se face cuminte.

lovez | narez
joi
18 comentarii

Comentarii

facem un ping pong cu ganduri rotunde
acum, ca tot ai cumintit tu vantul rece
si nu ne mai zboara mingiile fecunde
in acel loc care prin gand nu-ti trece

tocmai s-a emis atentionare:
la noapte o sa ploua tare!
Iv, ce crezi? oare gandul tau torential
o va atinge inaintea timpului diluvian?
o si vad, cu gandurile tale ce ii curg pe gene
cu parul ud, din care se preling idei bacoviene

ciufuleste vantul, Iv, tunde-l, fa-i un vartej in carare
daca a indraznit el sa se atinga de parul iubitei tale!

comentariile astea ajung mai greu ca gandul
un alizeu „moderat” de Iv le tempereaza avantul…

ma bat rafalele de dor,
ma trantesc la pamant
as vrea sa cred ca este gandul tau
si nu un vant.

un gand imi bate-n piept, salbatic
si fiecare bataie agita mocnitul jaratic

gandurile mele sunt niste brate tentaculare
ce il impresoara acum intr-un fel de-mbratisare

daca te simti rascolit, vanturat cu privirea,
este ochiul unei tornade, nu te pierde cu firea!

am încălecat pe o coadă de mătură mare,
m-a împins vântul de la spate
şi ţi-am măturat gândurile murdare,
alea cu gust de indecente şoapte.

Ai grijă, Iv, mă provoci iar
tu mă stârneşti, eu mă învolburez
Ce, n-ai habar
că încă dinaintea lui Shakespeare
vântul este al meu dar,
eu îl ghidez,
eu îl inspir
şi numai eu îl îmbunez?

Ei, vantule, vezi ce-ai patit
daca te-ai pus cu gandul unui indragostit?
Tu, care esti batran cat timpul
cum n-ai stiut ca doar el, gandul,
cunoaste cifrul de la porti
pe care tu, oricat de mult te-ai stradui
sa le deschizi sau sa le-nchizi, nu poti.
Dar intr-o zi, cand peste ganduri
timpul va cerne din sita lui uitarea
atunci tu, vantule, mai iute decat gandul
ii vei aduce-aminte cum,
dansul unei salcii pe dupa banca veche
norul cu chip hazliu, ce-i cautau pereche
ori iarba-nmiresmata de-al florilor parfum
un melc ce-i insotea cand se-ntalneau pe drum
sau fosnetul padurii
un val prea mult crescut,
toate-au ascuns odata
ganduri de-ndragostit.

Mi-ai macinat ganduri multe
marunt marunt
s-au cernut vrute si nevrute
…in morile de vant

ciufulita de atatea ganduri îndrăzneţe
iubită-ta nu mai iese în balcon
i s-a făcut părul măciucă (de la foehn?)
urcă-i tu în păr şi papă pere mălăieţe.

gindurile, vinturile 😛 sint inca gratuite…la fel si dragostea neconditionata!!!

Toate Valorile sunt gratuite
Dumezeu le aseaza deasupra ta
E deajuns sa-ti inalti ochii pentru a le atinge

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *