Prima oară s-a întâmplat când stăteam pe scaun.
Parcă ma deranja ceva. M-am tot foit, până n-am mai
rezistat. Am luat scaunul și m-am uitat atent la el.
era un scaun bun. același scaun pe care mai deunăzi
mă simțeam bine, dar azi…
azi îmi dădea mâncărimi, înțepături.
M-am mutat de pe scaun pe fotoliu. Moale, bun, cald
ca o îmbrățișare. Mmmm… altceva.
Mi-am ridicat picioarele pe spătar și am închis ochii.
Până să apuc să visez la ceva mi-a și amorțit piciorul.
am schimbat poziția. Degeaba. m-am așezat pe covor.
a început să mă doară spatele. în hamac amețesc.
scaunul de la mașină ba e prea în față, ba prea în spate.
Mai ții minte când probam saltele
și tot țopăiam pe ele?
Atunci când am ales-o pe aia cu arcuri împachetate.
Ei bine, de-aia nu reușeam să stau liniștit pe spate.
Da, iubito. De când m-am așezat atât de confortabil
la tine în suflet, nu-mi mai găsesc locul
altundeva.