determinism

ești norii care-mi populează cerul
punăndu-mi la-ncercare flerul:
oare ce formă or mai lua diseară
de lacrimă, de inorog, de inimioară?

ești frunzele care lucesc în soare
ești vântul care, cu-a sa nepăsare
le face sa danseze până la epuizare
în silent disco-uri foșșșșnitoare

ești scărpinarea mea în barbă
ești apa care stă să fiarbă
ești cana cu buline în care
au curs mii de cafele amare

ești o bucată din ce se-ntâmplă cu mine
pentru că tot ce fac e inspirat de tine

Comentarii

Iubitule, m-am decupat în seara aceasta
În 1500 de bucăţele egale,
Pe care le-am aruncat pe bolta cerească.
Ai o ocazie unică, de milioane!
O libertate dumnezeiască:
Să aranjezi norii ăştia, numai acum,
În orice imagine ai vrea tu să alcătuiască.
Dar mâine văd eu ce puzzle mai compun!

„…ești o bucată din ce se-ntâmplă cu mine
pentru că tot ce fac e inspirat de tine” <3

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *