zeci de ochi, mii de suspine
lenjerii de gospodine,
motani răi de cartier,
o tipă goală la parter,
ardei umpluți cu necazuri
cartofi prăjiți fără nazuri
asfalt aburind de ploi
izul aspru de gunoi
răcnete de condamnați
s-ajungă femei, bărbați
certuri, mobile mutate
muzici nu prea minunate
niciun fluture zglobiu
doar lumini, până târziu;
plânge-o sirenă de salvare
un televizor nu moare,
toate puse la un loc.
Se cheamă viață la bloc.