o să treacă vara până când
nu te vei mai trezi cu mine-n gând
și ierni și toamne or să treacă
muri-vor liniștite ca vechea limbă greacă
o, doamne câte primăveri
își vor mai scutura florile
ca pe niște păreri
până când într-o zi
cu mine-n cap nu te vei mai trezi
și vor mai trece anotimpuri inventate
abnis, amo, spair, dibale,
toate vor trece, toate
toate
și diminețile, când vei deschide ochii
tot eu îți voi dansa în ei,
inveșmântată-n vaporoase rochii
în timp ce nările vor căuta sa tragă
o liniuță din parfumu-mi de iubită dragă
așa mi-a zis. frumos blestem. apoi
căzut-a ostenită, ca o zi de joi
într-o îmbrățișare
lungă, caldă, ca de-nmormântare