legea întâi a iubirii

pentru prima data pot afirma ca imi place fizica…..

ce minunat e totul pe hartie , de-a v-ati ascunselea prin poezie, sau printre palpaielile verzi, aberante ale naivitatilor noastre (ne)disimulate…si ce al dracului se complica poemul cand sari dintre consoane si vocale in cratite de-opal si rate aberante
sa taci TU cel ce emiti legi si postulate sa taci ….sa-ti spui rugaciunea iubirii in gand,(sa nu ti-o fure dracul zalud) , la culcare si sa te trezesti dimineata zambind aburului perfid de cafea, eterna cacialma:)…nu mai vreau legi , teorii si basme, vreau doar sa simt iubirea impungandu-ma-n coaste, aburindu-mi privirea,
vreau sa ridic ochii spre cer stigand „multumesc Tie, am trait iubind” si ca un proroc zurliu, naiv sa alerg dezgolit de tot, de mine, de tine, de vant, de cuvant si sa rad-plangand”ce bine ca ne-am pocait, Imapartia Iubirii iat-a venit …dupa un iv fictiv…ce mult as vrea naiv:)

ce minunat e totul pe hartie , de-a v-ati ascunselea prin poezie, sau printre palpaielile verzi, aberante ale naivitatilor noastre (ne)disimulate…si ce al dracului se complica poemul cand sari dintre consoane si vocale in cratite de-opal si rate aberante
sa taci TU cel ce emiti legi si postulate sa taci ….sa-ti spui rugaciunea iubirii in gand,(sa nu ti-o fure dracul zalud) , la culcare si sa te trezesti dimineata zambind aburului perfid de cafea, eterna cacialma:)…nu mai vreau legi , teorii si basme, vreau doar sa simt iubirea impungandu-ma-n coaste, aburindu-mi privirea,
vreau sa ridic ochii spre cer stigand „multumesc Tie, am trait iubind” si ca un proroc zurliu, naiv sa alerg dezgolit de tot, de mine, de tine, de vant, de cuvant si sa rad-plangand”ce bine ca ne-am pocait, Imapartia Iubirii iat-a venit …dupa un iv fictiv…ce mult as vrea naiv:)
A fost detectat un comentariu duplicat; se pare că te repeți!..ce mai e nou sub soare:))

Foarte frumos. 🙂

A fost detectat un comentariu duplicat; se pare că te repeți!

🙁

sa taci , sa taci tu, creatorule de poezie, sa iesi dintre cuvintele , legi si postulate si sa te sinucizi in realitate…sa -ti zmulgi din dendrite si axoni tot ce -i iluzioneaza pe nebuni muritori…sa taci si sa te rogi seara, in gand, de teama ca dracul zalud sa nu te exileze intr-un singur cuvant ….caci dac-ai vrea sa emigrezi ti-ai alege acelasi „umbesc” pe care cei mai multi dintre noi nu-l mai gasesc …l-au ratacit intre rate si facturi , intre citatii si aberatii….in posete sau sub capace cu bere:))si tot asteapta sa le sune la poarta mesagerul de peste 777mari si tari sa le spuna ca au fost gratiati, si condamnarea la nemurirea pe viata s-a transormat in unica pedeapsa….vis:( pe pergamentul incolor statea scris:” tu, cel ce n-ai iubit si-ai aruncat cu piatra, ia-ti patul tau si umbla, cauta-ti soarta”………..nu mai vreau legi si nu mai vreau poeme, vreau doar iubirea sa-mi impunga costa sa-mi zgarie fata, sa-mi sece privirea, sa-mi rada, sa-mi planga , sa-mi spuna pe nume

vreau pe ma-sa iv cel fara nume…nici naiv si nici fictiv…cine dracu ne mai intelege si pe noi , oamenii.,….abia astept sa vad finalul piesei….

…multumesc pt poezie….ce bine ar fi ….sa fie:)

de acord cu gratiela! 🙂

io legea asta sacra cred c-am invatat-o la chimie, nu la fizica, dracu mai stie:)

Chiar, ce bine-ar fi sa fie. Nu e corpul, nu e cum arati ci e o mare incredere, ca stim ce vrem, si aia facem. Dar asta este viata, restul, visul perfectiunii, care, probabil nu exista, sau numai uneori. In rest ramin cioburi, tristete,dar exista si matura si faras.

într-o iubire frumoasă, nouă, diformă
nimic nu se pierde ci se transformă

rufele devin din ce în ce mai curate,
pasiunea se disipă în amabilitate

vorbele se-așază-ntre ziduri
grijile se fac riduri
nici ochii nu mai văd bine
corpuri devin din ce în ce mai pline

prezentul devine mai mult ca perfect
inconștiența devine respect
aventurile – adultere
frica se face încredere

planul în poveste
poate în este
dealul în miriște
magia în liniște.

daca e sa citim printre rinduri, atunci e un pic de blazare in paradis?
Nu ca despre diversele forme de agregare mai putin frumoase ale iubirii nu ar fi vorbe poetice de zis, dar unde sint micile scene pline de tandrete? Draga Iv, sper ca acum tu esti fericit!

Poezie cu un gust dulce-amar, pe alocuri nostalgic visator si realist.

Când tu te uiţi la mine atent,
Şi mă observi vigilent
Sau indecent
Chiar dacă nu te văd, eu ştiu.
Si in subconştient
Mi se întâmplă să mă schimb frecvent:
De rochia neagră, de tricoul auriu,
De gândurile in care nu mai încap,
De visele care mi-au rămas mici,
De năravurile pe care le-am uitat,
Ba chiar şi de păr, zâmbete sau pitici.
(Din creierul tău în al meu s-au mutat,
Unde-au regăsit nişte vechi şi buni amici)
E un principiu bine cunoscut în ştiinţă:
Nu este, ştii şi tu, cu putinţă
Să observi un fenomen
Iar acesta să rămână la fel.
Iubitule, dar este bine!
Mă simt un mai bun specimen
Când sunt observată de tine.

„o iubire frumoasă, nouă, diformă”, te rog, nu alatura ultimul cuvant de celelalte, ai strica perfectiunea iubirii !!! Diforma din punctul altora de vedere…

Comentarii

Faci un comentariu sau dai un răspuns? Anulează răspunsul