nu de fundul tău superb
nu de sufletu-ți imberb
nu de ochii tăi adânci
care fac bărbații țânci
nu de inima ta mare
nici de lungile-ți picioare
nu de pașii tăi hei-hei
de m-aș așeza sub ei
nu de degetele tale, nici
care-l au pe vino-aici
și bineînțeles că nu,
nici de umeri, știi și tu
nu de felul tău de-a fi
nici de cum îl zici pe și
nici de cum stai într-o rână
sau de puful de pe mână
nu de starea ta de bine
nici de cum mă schimbi pe mine
nu de ale tale zâmbete solare
hm, ce să fie totuși, oare