tot fiică-mii

scaunul tău are patru picioare
e un scaun mic, eu îţi dau de mâncare
mă priveşti atât de atentă, dar nu mă vezi
de crezut însă, înghiţi cu poftă ce-ţi dau să crezi

scaunul tău, să ştii, a rămas cu trei picioare
te jucai în weekend cu văr’tu mai mare
de-a doctorul, cel puţin aşa mi-ai zis
şi din joacă, nu ştiu cum, un picior i-aţi ucis

scaunul are acum doar două picioare
e un scaun trist, aproape că doare
ai plecat de ceva vreme la facultate
da, cred că o să-l mut în camera din spate

scaunul are acum un singur picior,
eu am împlinit vârsta aia de îmi e dor
e un scaun de bar, pe care doar te-ai urcat
şi, ce să vezi, tipeso, ai şi agăţat un băiat

scaunul tău nu mai are picioare
e un prosop, pe care, întinsă la soare
un el, acelaşi, sau poate unul mai curajos
ascultă vrăjit tot ce te-am învăţat mai frumos