mă obsedează totuși gândul
că la-nceput n-a fost cuvântul
ci mângaierile sau vreun sărut fierbinte –
în ele poți să pui o mie de cuvinte
of, acest gând care mă obsedează
apare-ntotdeauna la amiază:
mi te imaginez când, ghemuindu-te la soare
ești gâdilată de o rază; te gândești la mine oare?
mă obsedează totuși gândul
că imposibilul și iminența fac cu rândul
într-un prestabilit roman cu foi veline
pe care îl tot umplu cu gândurile despre tine
mă obsedează totuși gândul
și sper să îl exorcizez zicându-l
că aș putea să trec, chiar azi, pe lângă tine
și să te privesc nepăsător, ca și cum ai fi oricine