fiecare om
uriaş sau gnom
are pe interior
la fel ca puloverele
o etichetă
pe care e scris
frumos, cu dichis
termenul de valabilitate;
mai exact, sînt precizate
numerele de utilizări
pentru care sînt prevăzute
diversele noastre
funcţii şi organe
oase şi timpane;
eu mi-am descoperit-o
din întâmplare
fiind puţin întors pe dos
pe plan amoros;
citind-o, am aflat că
inima mea mai rezistă la
şase despărţiri
de orice natură
şi de orice anvergură
ficatul –
la douazeci şi una de nopţi
de beţie,
urechile mele mai pot
îndura opt mii unsprezece
cuvinte de reproş
sexul meu – încă XXX
partide de amor
indiferent de dormitor
iar ochii mei
te-ar putea privi la nesfârşit
făcînd ceva afurisit,
iubito
citiţi-vă cu atenţie eticheta
Comentarii
🙂 (oftat usor), acush ma intorc putintel pe dos, sa vad si la mine…
(multuuu, merse dirept la corazon!)
Văleu, n-are face Adele o piesă pe versurile tale, mă, Iv?
imi plac mult poeziile
Cunosc si eu pe unul I V / Ce suge ca un sugativ !/
Nu-i luati in seama eticheta, / Se lauda precum flasneta !
Daca nu e acelasi om, / Atuncia studia-i-o-vom. /
Sa n-aiba EURI pe sub piele / Ca versurile nu sunt rele !
am citit undeva că există așteptări fără termen de garanție 😐
rezistenţa – e din materiale
iar amorul din sentimentale
Iv , nu te juca cu focul
lasă etichete , mărci , nu şi
norocul
Nu m-am putut întoarce pe dos,
dar cred că-mi scrie ceva băftos:
cum că-mi permit, în mod excesiv,
să-mi placă versurile scrise de Iv…