„Scriu în fiecare zi câte ceva. Dacă o vreme nu mai scriu, simt că se schimbă ceva în relația cu scrisul”. Iar acest efort zilnic l-a ajutat să construiască un basm cosmic care să vorbească pe limba copiilor, dar și să păstreze legătura cu realitatea noastră fragilă.
Deși plină de jocuri de cuvinte și creaturi inventate — de la „extraterelfi pufoși” la „plasmuște bâzâitoare” — cartea nu ocolește subiectele grele: frica, violența, încălzirea globală, pacea.
