fiți buni cu visătorii

oameni buni, visătorii,
cum încearca ei să îmblânzească norii
zi de zi cu privirea
în timp ce mângâie, distrat, nemărginirea

simpatici oameni acești visători
deși gândul lor e aiurea, printre cocori
te privesc adânc, până-n retină
făcându-te să orbești de la atâta lumină

ce oameni, visătorii ăștia
n-ai cum să-i înțelegi nici de ai vrea
vorbesc intr-o limba ciudată –
dacă nu ești visător, n-ai s-o înțelegi niciodată

visătorii, acești tipi speciali
deghizați în oameni cu totul și cu totul banali
într-o zi vor preface în electricitate
fiorul de emoție care îți trece acum pe spate

visătorii, drăguții de ei
vor schimba din temelii lumea cu ale lor idei
așa că nu îi certa că ziua, la două
în loc să muncească, visează la o lume nouă