scurtă poveste despre timp

a fost odată ca niciodată un băiat fără viitor. dormea, mânca, se plimba, dar era incapabil să se gândească la ziua de mâine. nu putea promite nimic. nu știa să facă planuri de viitor. într-o zi, exact în fața muzeului de istorie, văzu o fată foarte frumoasă, dar nu prea prezentă. băiatul fără viitor o privi în ochi, fata nu prea prezentă privi undeva, în zare, prin el. el o salută, îi facu chiar și un copil, dar fata continuă să privească undeva, în zare, prin el. nici nu se născuse bine băiețelul lor și era deja trecut prin multe.

Comentarii

Fata anticipeaza viitorul, baietelul creste doar in prezenta lor iar baiatul observa totul si nu-si pierde speranta.

În timp ce curge în secundă lin cuminte
Narațiunea timpului prelinsă în cuvinte
Îl vad pe băiețelu-abia născut-
Împovărat deja își poarta sacul de trecut.
Paradoxal s-ar putea spune
Când tocmai ce-a venit pe lume!
Modus vivendi moștenit copleșitor
Al tatălui lipsit de viitor
Și-al mamei sale imprezente
Cu ochii strălucind de visătoare-accente.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *