îmi place de tine pentru ca ești altfel
mâinile tale nu au nici șase, nici patru degete.
ci fix cinci, exact cum am visat.
tu nu te termini brusc, deasupra umerilor
tăi e acel rotund care face ca totul
să aibă sens.
sânii tăi au ceva foarte omenesc în ei – nu sînt egali,
de asemenea, ei indică direcții diferite.
doamne, cat de diferită ești.
și tot ca în visele mele ai în loc de
aripi – două picioare, ca să putem alerga
până la nori.
tu ești altfel, genele tale arată către cer.
tu pur și simplu ai pleoape și… clipesti.
oau! m-aș putea uita la tine între două glaciațiuni
și tot aș găsi ceva nou, ceva diferit.
tu chiar ești altfel, îmi place de tine.
tu ești altfel
3 comentarii
Comentarii
Pana nu demult eram diferita
fara sa fiu altfel…..
Mâinile mele simțeau cel mai ades
Degete in exces,
Picioarele îmi zburau doar pe pământ.
Rotundul de sens alerga in al negrilor nori vesmant.
Nici nu se mai zarea din inaltul departat al negurilor…
Pana când o glaciatiune a înghețat străveziu al cumulusului decor!
Abia atunci faptul ca nu ma termin brusc a ieșit la iv-eala!
Plăcut sentiment când te privesti- fara îndoială.
De atunci picioarele mele au început in nori sa alerge-zboare
Si gândurile sa zboare-alerge pana aproape de soare.
Si da…sânul meu stâng e puțin mai mare
Pentru asta miocardita-mi e datoare:
Straturi din poezia ta
Lipite pe inima mea 🙂
tu, însă, categoric n-ai nimic deosebit.
cu-nfăţişarea asta de uibit inventiv
tipule, chiar nu vezi, semeni leit
cu poetul ăla de-şi zice iv! 🙂
Si mie imi place cel mai fascinant barbat din lume. Este altfel;
cel mai destept,
cel mai frumos,
cel mai elegant,
cel mai curajos, nici regii nu-i pot sta alaturi. Un adevarat magician.