când cerul plânge infernal,
înseamnă că, pe undeva,
e și vina noastră. iarăși i-am
trimis ca ofrandă vreun suflet mult prea sensibil
care îl stârnește. ia să-i fi trimis
un politician să vezi cum se înseninează,
semn că nu-i pasă.
cod galben? o fi murit vreun poet.
7 comentarii
Comentarii
Noi n-am trimis nimic. Ofranda îşi alege întotdeauna victima.
semn ca-i pasa sau nu-i pasa
pe pieptul dezgolit
prinos-ul rau m-apasa
cand plouo cu garoafe
pe mormantu-mi
pentru tara noastra
PQRST, PQRST
unduiesc frumos pe EKG
In rima si ritm regulat!
Nu-i tocmai decedat…
In fapt tocmai a fost resuscitat!
Sa fie tratamentul aplicat
In strofe, vers, cuvinte dizolvat?
Plicul de poezie, paharul cu apa
Si nu-mi explic cum s-a-ntamplat
Chiar si de extrasistole a scăpat 😉
pănă şi cerul în a lui sobrietate,
ne îndeamnă, cum se cuvine,
să răspundem la bine cu bine
şi la rău cu dreptate,
respectând legea cu seninătate.
Salut, sînt eu, ăl de sus, cerul
care-ţi adăposteşte tainic misterul,
şi vreau să m-asigur că neapărat
nu poţi crede cu adevărat
că m-aş însenina cumva
când vreun politician de mucava
mi-ar călca albastrul azuriu
cu pasu-i făţarnic şi murdăriu.
Şi da, mi se-ntâmplă să plâng chiar infernal,
dar nu că-mi vin oaspeţi poeţii-n poemul final-
cum faci tu poezie, am şi eu rostu-mi de urmat,
să ploi când Sf. Ilie îmi dă infernal de plouat.
Oh, dar chiar şi politicienii trebuie musai
Să treacă vama cea albastră cu sau fără alai,
Însă nu se duc undeva prea sus,
Ci rămân într-un cer răcoros pe minus,
Unde lumina este atât de slabă
Că vor trebui să facă eforturi să aibă
Pace, sănătate şi un dram de speranţă,
Luptând din greu pentru un vis care se numeşte viaţă.
Ra-m-un- a,
una
din invataturile unui sfant…
recunosc
pentru tara
intru si-n pamant
cu epistole
scrise
pe al meu mormant.