cuvintele care nu se spun la prima întâlnire

apropie-te de mine, nu-ți fie frică
sînt un soare mic, dintr-o galaxie mică

uite, ce frumos sînt, cu galben, cu verde
haide, vino, vino, că n-ai ce pierde

vezi? mi-am făcut zâmbetul permanent
și mi-am lăsat acasă paltonul de impertinent

haide, vino, să vezi cine aș vrea să fiu
culoarea mea preferata? hmmm… auriu

pășește cu încredere pe vorbele mele ca pe-un covor
nesfârșit, făcut din cel mai fin nisip mișcător

sînt eu, făt-frumosul din povești, cu puțină mătreață
vino să te plicitisesc un minut, o oră, o viață

Comentarii

🙂 mi-a placut…dar ma intreb ce porti acum tu, soare mic, daca ti-ai lasat paltonul acasa? 😛 nu mi-a placut matreata si sper ca a fost doar pt rima; si cum sa inviti la plictiseala?! in rest, ‘atragator’ 😉

Ce frumoasa-i liberatea
Atunci cand stii sa fii cu tine
E pacat s-o pierzi, nu-i asa ?
Cu oricine

Matreaza strica totul, nu mai e fat frumos e fat matratos

Vinerea trecută stăteam eu la bibliotecă, mă uitam absentă prin sală şi dintr-odată mi-a picat fisa: „El trebuie să fie Iv!”. Poate ai citit, poate n-ai citit Gide vineri… Ce spui? 🙂

Superb! De ce nu faci totul mai serios? As vrea sa-ti pot cumpara cartile din librarii

Parc-ar fi un cintec subliminal, ademenitor,/
Daca-i pentru o sirena, nu va ceda asa usor. 🙂

@Silviu,
Fat frumos a primit raspunsul pe masura 🙂

Incredibil! nu stiu cine esti, Iv, dar uneori parca imi esti mai familiar decat sufletul! si-ti multumesc pentru iuresul de simtiri pe care le provoci cu poeziile tale!

scuze, trebuie sa rectific 🙂 : titlul mesajului anterior il vroiam „nec plus ultra” .

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *