câteodată

câteodată te uiți la mâinile tale
și îți dai seama cât de obosit ești
prin cât vânt, câtă agonie și câtă ninsoare
au trecut de când erai mic și credeai în povești

câteodată te uiți la mâinile tale
cum se odihnesc dragele de ele în poale
te uiți la ele de parcă ar fi ale altcuiva
cineva mai bun, mai înalt, mai frumos

câteodată te uiți la tine ca la mâinile tale
te privești rece, ca pe un corp strain
care a venit, se odihnește puțin
în jurul sufletului tău
apoi, pleacă.

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *