întâlnire

eşti frumoasă ca o literă de mână
i-am spus
ai o piele fină ca de mesteacăn
mi-a răspuns

am crezut că n-o să mai vii niciodată
i-am zis
eu ştiam c-o să apari în cele din urmă
mi-a răspuns

miroşi a flori nemuritoare
i-am spus
ai gust de pământ de flori nemuritoare
mi-a răspuns

fă-mă să uit tot, moarte
i-am zis
nu mi-a mai răspuns nimic.

Comentarii

am sa fac din lacrima ta un ocean
sa inec toate microoraganismele care ar putea
sa stea intre noi 🙂

cum e posibil să îneci microorganismele? și tocmai în ocean (mediul lor preferat)?

Eu iti spun,cu timid glas,
la asa intalniri sa spui …pas

@ivcelrațional – se iau microorganismele, se izbesc cu mandibula de un nor, apoi se închid într-un nanosac de rafie și se aruncă în ocean; scuze, nu precizasem 🙂

nu mi-am imaginat nicodata intalnirea cu ea,cea terminata in -ea. asa… dar, daca ascunde atatea mirosuri , arome, linii serpuitoare, s-ar putea sa o indragesc ceva mai tare decat pe asta terminata in -iata…si pe care-am intalnit-o ieri dimineata
dar cat mi-ar scoate limba si s-ar incrunta la mine si asta…tot o iubesc si cu asta basta

„…ai o piele fină ca de mesteacăn
mi-a răspuns…” <3

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *