ale mele tandre șoapte
bat ca fluturii de noapte
din aripile străvezii, perechi
și ți se-așază fără zgomot pe urechi
nu te du, mai stai să tăiem timpul în felii,
în cubulețe, franjuri, să-l smulgem în fâșii
sînt doar al tău, iubito, nu mă duc, îmi juri
dar pleci și lași cearșaful plin de firimituri
iar eu raman, în camera plină de șoapte
de fâșâit de aripi străvezii și noapte
adorm târziu, cu fluturii-n stomac,
i-am înghițit ca să le vin de hac
5 comentarii
Superbissima! 🙂
şi nu mai înghiţi fluturii Iv ;
se zbat , apoi imperativ
eşti nevoit – fii obiectiv
să iei ceva – paleativ …
sînt doar al tău, iubito, nu mă duc, îmi juri
dar pleci și lași cearșaful plin de firimituri.
Versurile astea mi-au intrat la suflet.Cand iubita te arunca ca pe niste firimituri si resturi de mancare nu mai e nimic de spus.
[…] Circuitul fluturilor in natura – ivcelnaiv Rate this: Share this:ShareFacebookTwitterEmailRedditDiggPrintStumbleUponLike this:LikeBe the first to like this post. […]
circuitul fluturilor in natura — Iv cel naiv…
….prin prisma poetica!…
