n-ai mai fost văzută udând florile
sânii tăi nu s-au mai mângâiat cu zorile
tu, mamă a răniților, n-ai mai ieșit să-i pansezi pe eroi
iar doamna avram zice ca n-ai mai fost nici la ghena de gunoi
privighetori îți cântă-n geam, dar tu nu-l mai deschizi
muncitorii de pe șantier zadarnic pândesc trotuarul, cupizi
unde ești, alo, hei, uuuu, unde ești, unde ești
vuiesc firele de iarbă pe care puteai să pășești
posibilele cuvinte pe care puteai să le zici
cu timpul se fac din ce în ce mai mici
dacă erai cometa care trebuia să lovească pământul
am fi fost cu toții fericiți, îți dau cuvântul
dar nu ești; și n-ai mai fost văzută nici măcar pe balcon
sau pe net, sau la o țigară; nu răspunzi la telefon.
Ce s-a întâmplat și unde ești, știu prea bine
dar crezi că merită să te închizi în halul ăsta în tine?
9 comentarii