iubito, nu știu ce-o să facem
se scumpesc toate nemăsurat de mult
plătim fiece zâmbet cu preț de adult
ca să nu mai zic de prețul pe un tumult
iubito, nu știu ce-o să facem
rămânem din ce în ce mai rar singuri acasă
găsim „demodat” și „incomod” sexul pe masă
cumva, simt c-am picat în a timpului plasă
iubito, nu știu ce-o să facem
organismele ni-s din ce în ce mai uzate
săruturile și-au pierdut din elasticitate
nu mai avem zgaibe în genunchi și pe coate
iubito, nu știu ce-o să facem
nu mai ești cea de care m-am îndrăgostit
nu mai știi să faci un bărbat fericit
alături de tine nu mă mai simt împlinit
iubito, normal că știu ce e de făcut:
ne refugiem în strofa asta fără rimă,
am pus-o intenționat la final, poate
nu se mai obosesc s-o citească;
acum, că le-am atras atenția
de la problemele noastre cu
problemele lor,
să știi ca ne
putem iubi
aici
pâna dimineață, inclusiv pe masă.
5 comentarii