când luminile se sting,
actorul începe să se machieze
repetă două-trei replici, în timp
ce-afară pornește să se-nsereze
când luminile se sting,
actorul nu-i trist, e doar gol,
așa că-și pune costumul de om
și începe să-și intre în rol
când luminile se sting,
simțind că adrenalina îl lasă
actorul deschide larg ochii –
e frumos aici, e acasă
când luminile se sting,
actorul își privește chipul în ramă
afară s-a facut noapte deja
iar el se pregătește să joace o dramă
3 comentarii
adesea -n toate sensurile cunoscute
poate mai joacă şi o …damă
dublu rol, personaj romantic si dramatic 🙁
hai, lasa-ti deoparte-ncet, incet, costumul de actor,
in noptile cand dramele asteapta sa se joace,
si-ncredinteaza-ti trupul ostenit de-atatea masti
acelui singur rol,
ce doar in haina omului din tine, stie sa te-mbrace.
cu raurile de lumina tesute peste zi,
locul cel gol deschide-l si lasa-l sa se umple,
si ai sa vezi, ca-n timp, nici noaptea nu va indrazni
cu armele-i taioase, sa-ncerce sa-l infrunte.
dar pan-atunci, ia-ma de mana si priveste
la chipu-ti cu machiajul sters, ce se-oglindeste-n rama,
si cand in alt scenariu, crezi, locul nu-si gaseste,
sa stii ca sunt prieteni ce te-nsotesc si-n drama.
