domnule radu mihăileanu, il faut que je vous remercie/
tocmai am revăzut de curând al dumneavoastră train de vie//
#34
Comentarii
Si poate Concertul va fi premiat?/
La César de 6 ori a fost nominalizat.
nu ştiu încă ce să zic/ stai aşa să-l văd un pic // 🙂
Te-am descoperit la varanus în comentar,
ca pe-un borcan cu dulceaţă în galantar
la mall, în raionul alimentar,
unde mă duc, uneori, să-mi dreg gustul amar.
Cînd am desfăcut capacul la versez,
m-am lins pe bot. Credeam că visez.
Păi cum să nu-ţi facă poftă aşa un talent
de care şi Manolescu ar deveni dependent?
Petale de crin, zmeură, pelinaş,
ţepi de trandafiri, arpacaş,
urme de melc, zeamă de păpădie,
dozate fin, cum îmi place mie.
Toate amestecate cu dichis, mă rog,
delicat la foc mic fierte pe blog.
Ce să zic, mi-a plăcut de-am crezut c-aiurez
dulceaţa ta cu mult chichirez.
Mai ales că la casă mi-au cerut să plătesc în fenchiu
şi asta mi-a amintit că sunt încă viu.
Tocmai de aia, fără nici un ocol,
dacă dai clic, te găseşti la mine-n blogroll.
dramul fie şi infinitezimal de invidie pe care l-am simţit
citindu-te, mă face să cred că nu-s un tip chiar nemaipomenit
că tot ce zici e despre mine, e cu totul marginal
dar musai trebuie să-ţi zic – chiar scrii senzaţional
emoţionat şi încurcat, n-am prea ştiut ce să fac, deci
am avut bucuria să-ţi număr vorbele – sunt fix o sută cincizeci