ce tânăr eram când am plecat
în lume, să caut adevărul,
ce tip curajos, ce falnic bărbat
și cât de bine-mi stătea părul
ce îndârjit am fost, căutându-l
prin praful drumului meu
ce sabie tăioasa fostu-mi-a gândul
spintecând nemilos și om dar și zeu
ce bucuros am fost să-l găsesc
chiar de eram bătrân, fără putere.
Am deschis buzele să îl rostesc
dar din gură mi-a ieșit doar tacere.
Un comentariu