toamna, frunzelor

cine știe la ce șantaj le supune
ploaia pe frunze de le face
să se înroșească de rușine

cine știe ce secret îngrozitor
le șoptește vântul frunzelor de le împinge
să se arunce în gol

cine știe ce neliniște macină
conștiința de fier a frunzelor
până o face să ruginească

cine știe ce bârfă află frunzele
din ciripitul vrăbiuțelor de se îngălbenesc
de gelozie și părăsesc copacii

cine știe cum ajunge soarele
idolul frunzelor, de toate
se fac portocalii și apun, ca El.

cine știe? toamna știe.

Comentarii

Cine stie ca toamna, copacii ascund secrete de peste vara pastrate… si cine stie ca toamna, pasarile ciripesc vise de mult uitate

Finalul este sec pentru o poezie asa frumoasa. Ai taiat-o de la jumatate, pur si simplu. Parerea unui anonim care simte altfel poezia.

Cine stie, de ce El, soarele a apus si ea, frunza a ruginit? Din prea multa ardoare?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *