cântecul solitarilor

dacă ești singur fă-mi cu mâna
nu aștepta să treacă toată săptămâna,
urcă-te pe cel mai înalt ideal al tău
cațără-te pe antonimul lui hău
și fă-mi cu mâna, hei-hoou

ia-ți cu tine hainele alea frumoase
lasă acasă durerea surdă din oase
oricum n-o să audă când zâmbești
și vino să-mi spui cine ești
hai, fă-mi cu mâna dacă crezi în povești

hei, neînțelesule, deșiră-ți mâinile cusute
lângă corp și-nvață-le să mă salute
ridică-ți privirea, peste case, peste brazi
suie-te pe un cal alb, vezi să nu cazi
și vino, te aștept. sînt eu, ziua de azi.

Comentarii

hei-hoou, draga zi!
ce simplu era!
acum e altceva, nu se mai poate sa trec neobservata!

Alo, alo, zi de azi/ nu te ascunde printre brazi/ vino mai repede la mine/ te astept eu, ziua de maine!

dac-ar fi fost sa ne fi-ndrăgostit/puţin mai ieri, unde-ndrăgostiţii abundă/puţin mai devreme cu o secundă/nu cred că m-aş mai fi trezit.

ah ,daca as mai avea un ideal…:( fie si unul mic, nu tocmai inalt pe care sa-l expun in vitrina langa poza de grup( obligatoriu cea cu vila, masina, si piscina)
noroc ca mi-am procurat de curand un cal alb,( am o intreaga colectie, de cai verzi, maro, violeti, transparenti) o sa inchiriez si-un costum, ceva cu frac si pantofi de lac si vin cu siguranta la intalnire, Ziua mea cea de azi
o sa-mi agat o floare la rever si-o sa ne plimbam la brat pe zebrele gri din cartier
asa vom deveni solidar de solitari si le vom face cu ochiul sagalnic zilei de maine, de poimaine …zilei fara nume

hei… sunt aici intotdeauna…
si va fac cu mana…!!

Pe un cal alb am visat ca goneam catre tine
Dar m-am trezit cu fata la perete.
Calul alb era de fapt verde.
Iar saua era patul de sub mine.

Dimineata am vrut sa iti scriu o poezie
O aveam in cap, asa ca am luat o foaie de hartie
Si am scris trei versuri, cu asta de acum.
Dupa care am uitat tot ce aveam sa iti spun.
Gata, iubitule, stiu! Era despre….

Tema singurătății, a bătrâneții și a anonimatului tratată într-o manieră fantastă, care leagă concretul de abstract. Și, în plus, se regăsește modalitatea ironică și bonomă a parodiei. Există, în subtext, o voce în off, care dă cu tifla celor interpelați. Eul liric stabilește o relație ironică cu lumea.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *