azi de dimineaţă la metrou
m-am întâlnit
cu o pereche de buze
lângă ele
o pereche de pleoape aşa de certate între ele
că nu se întâlneau decât puţin şi rar
zăceau hipnotizate
într-un roman de zola
lângă ele
se foiau nerăbdători
să scape de picioarele transpirate
nişte pantofiori lucioşi,
de firmă,
cu tocuri lungi
lângă ei
un zâmbet cu dinţii din faţă
prost crescuţi tot încercau
să se bage în vorbă
lângă el
o pereche de ochelari
cu rame transparente
încercau fără succes
să păcălească pe toată lumea
că nu sînt nişte ochelari
lângă ei
se ţinea de bară
un metru şi optzeci şi cinci
dintre care aproximativ un metru şi zece
era învelit în ciorapi culoarea piciorului
lângă ei
eram eu – niste gânduri transparente,
de-aia, probabil, bocancul soios
şi uşor deşălat de lângă
m-a călcat apăsat pe picior
şi nu şi-a cerut scuze
6 comentarii