povestioare din deşertul cu mult soare (8)

printr-o stranie şi nefirească-mprejurare
fane – cameleonu-ajunse în deşertu-ăl mare
debusolat – ce putea să fac-al nostru tip?
îşi schimbă cât ai clipi aparenţa în nisip;
dar vai! spre nenorocul lui trecu un camion
al unei firme de clepsidre – Clepsidron
care, vezi dumitale, venise după marfă
şi cât ai zice (nu ştiu ce-mi veni) – eşarfă
împachetat în tone de nisip, fane fu ridicat pe dată
şi aruncat în spate, fără milă, sub jegul de prelată;
de-aici încolo, fane nu mai ştiu nimic de el
şi slava domnului – n-ajunse temelie de castel;
buimac şi transpirat, sleit, închis, înclepsidrat
o să vă ia cu mirare, dar vă zic – fane a scăpat;
ideea i-a venit, nu mă-ntrebaţi de unde
dar cert e că s-a prefăcut cu totul în secunde.

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *