o cămilă şi puiul ei stăteau la coadă
la o doamnă care vindea limonadă;
micuţa cămiluşă, pe numele ei angela,
se tot foia pe-acolo făcând-o pe rebela
maică-sa, obosită şi uşor nervoasă
îi spuse c-o trimite singură acasă;
angela-i zise că ar pleca acum chiar ea
dar nu suportă singurătatea;
da’ ce iubito, ştii tu ce înseamnă?
îi răspunse amuzată cămila-doamnă;
da, normal că ştiu, că nu-s aşa de infantilă
singurătatea-i o cămilă lângă nici o cămilă
povestioare din deşertul cu mult soare (7)
Comentarii
🙂
ce bine ca ai revenit la seria cu desertul.
se vede ca te-ai mai dezmortit putin din iarna..
Superb!
paradoxul camilei
iar o camila langa o camila
nu e altceva
decat tot o camila singura
langa alta ca ea…
Foarte frumos!
cămiluţa mă face să mă simt
invidioasă
eu la vârsta aia nu eram
filozoafă. 🙂
camila e un dromader cu cocoasa
iar dromaderul este o lama cocosata
cu alte cuvinte camila e o lama de doua ori complexata
daca ştiam că o să stârnesc aşa un val de simpatie
c-un pui de cămilă, o puneam mai repede în poezie 🙂
[…] a devenit “eul fără mine”, cum frumos spunea, într-o frumoasă poezie, Iv cel Naiv: “Singurătatea-i o cămilă lângă nici o […]