dragă garoafă, de ziua ta ţi-am adus un buchet de doamne de la apaca

dacă florile ar putea să-şi aleagă
destinatarii – uau, ar fi o treabă
parcă o văd pe trista lăcrămioară
făcând cu mâna pe peron, în gară
unei studente slăbuţe de la medicină
neepilată, cu păr lung, dulcică şi senină
conului trandafir, ţepos şi plin de el
ce bine i s-ar potrivi un tip numit aristotel
proaspăt bărbierit şi duhnind a pomadă
care doar ce şi-a făcut o labă, acasă-n cadă,
macul sigur visează să-i facă viaţa un pic mai roză
unei copile de o frumuseţe rară, atinse de tuberculoză
îmbujoratele muşcate s-ar potrivi aşa frumos
pe pervaz, lângă puştiul roşu în obraz şi mâncăcios,
zambilele s-ar ataşa acum, pe loc
de-o fată bună, dar lipsită de noroc
şi sunt convins, pedantul şi scorţosul crin
ar da orice să întâlneasc-o tipă manechin;
în rest, se ştie, florile de nu-mă-uita
s-ar potrivi oricui, oricum ar arăta
cât despre broşele acelea mici numite flori de măr
nimic de zis – stau cel mai bine la iubite-n păr
iar florile de plastic, of! sărăcuţele de ele
ar asculta ziua toată numai şi numai manele.

Comentarii

esti genial, omule!!! fanul tau din vip e aici 😛 intamplator si eu am scris astazi despre flori!

Imi permit sa iti sugerez o continuare sau macar un p.s.:

"cu urme-n petale de dinte
semn c-au fost mirosite d-un presedinte." 🙂

Stimate Iv,

De azi m-am hotărât să-ți scriu,
Căci tare-mi place versul tău zurliu.
Însă, mă mir și observ,
Călcând nerv peste nerv,
Cum te apleci din ce în ce mai jos
Și versul parcă nu mai e frumos.
De unde-aveai pe la-nceput
Rime, idei, mă lăsai mut…
Acum, pe lângă niște chestii-obscene,
Îmi lași impresia că ți-e-o leacă lene.
Haide, te rog, revino iar în formă !
Nu c-ai avea de-ndeplinit vreo normă,
Dar cu vremea asta nașpa de afară, zău
Și pinguinii-ar plânge dac-ar citi pe blogul tău…

măi radule nu sînt deloc de-acord cu tine
că deocamdată io scriu cât pot io de bine
şi rime bune şi gânduri şi idei
găseşti în continuare câte vrei
şi dacă nu-ţi mai place ce scriu ca la-nceput
fă-mi băgăjuţele, dă-mă din mintea ta afară, că ma mut.

p.s.
cât despre chestiile alea de le numeşti obscene
ţi-as raspunde, da' ar fi caraghios şi… mi-e lene 🙂

@liviu drugă
cu mare plăcere, dar aş avea nevoie de o desluşire
că nu sînt sigur la ce floare faci referire 🙂

iti iubesc povestile cu flori
ludicul emanat prin pori
remarc doar cu o strange amara
papadia …. o uitasi bre iara!

Si-l contrazic pe Radu al mofturos
ai prospetime, fler, privesti cu susu’n jos
ma faci sa rad, ma relaxezi si sa visez frumos.
Plac blogul tau, desi esti uneori tzafnos.

Dar dragilor, imi cer iertare

N-am vrut sa critic,sa am gura mare…
Ziceam si eu asa, ca o parere
Desi stiu sigur, nimeni n-o cere
Cat sa jignesc sau sa insult
Va jur, prin cap nu mi-a trecut

creativ

culoare clara si senina
imprastiata pe o panza lata
formeaza forme de lumina
cu umbre mate ce se-nclina
la asfintit.
pictura stramba deghizata
sub un impuls de fericire
se desfasoara in oglinda
pe doua planuri bifurcata
la rasarit.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *