de dimineaţă numai ce-l aud pe mişu
dragilor – meeting, că avem un issue;
şi nici n-apuc bine să beau o cafea pe hol
că aflu repede c-avem un conference call
acuma… nu c-aş fi cine ştie ce lingvistic mânz
da’ chiar să poţi zice numa’ lunch în loc de prânz?
şi sincer nu c-aş avea io cine ştie ce sânge de dac
dar chiar să nu-ţi vină să zici bleah! ci – yak?
nu sînt absurd, sînt vorbe greu de-nlocuit în română
dar nu e cazul lui oops, (ştii, când scapi ceva din mână)
şi cumva, cumva, înţeleg dorinţa asta de-a fi cool
da’ când nu mai poţi mânca, nu mai zice că eşti full
acuma, nu mai mult, doar într-un singur vers
hai – două, vă rog io mult, s-o luăm şi invers
v-ar conveni să vă aresteze într-o zi un garcea:
mâinile sus, aţi făcut româna harcea parcea!?
4 comentarii