povestioare din deşertul cu mult soare (1) în jur – nici urmă de răcoare,îndelung bătut în cap de soaresetea vrând să şi-o potoleascăcocoaşa de apă prinse s-o golească;dar cum era clocită, săracul dromaderîşi zise cu obidă – no, tre’ să-mi iau un frigider; animez vineri Tweet Niciun comentariu ← #29 → niciodată n-avem timp Lasă un răspuns Anulează răspunsulAdresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *Comentariu Nume * Email * Site web Salvează-mi numele, emailul și site-ul web în acest navigator pentru data viitoare când o să comentez.