crize de identitate

Formidabil! Cel mai mult mi-a placut:
"litera b vrea cu totul altceva
să fie d, să i se schimbe viaţa,
(caz în care trebuie precizat
buricul devenea duric
ibricul se făcea idric,
iar bancomatul – dancomat)"
Stii care-i faza? Nu cred ca poate sau va putea cineva vreodata sa se defineasca printr-un cuvant.

printr-un cuvant e greu tot adevaru-a-l spune,
accept si doua, dar sa fie alea bune 🙂

🙂 imi place stilul…e original, anume ca nu cade in spirala concentrata plangerii tristetii din cauza de a fiind inchipuita ca e "poetica" …si mi se par si intr-un mod sincer "trase" .:)

asadar…de unde stii de "miriste" ?:) pe unde ai crescut la tara, adica?:) ca altfel n-aveai cum,cred:)

am crescut şi pe la ţară
însă nu din cale-afară,
şi ca să răspund la chestionar
cuvintele le aflu plimbându-mă prin dicţionar :))

ceva aluneca dintre versuri. nu ma intreba ce, poate protocolul, poate vina poeziei, ceva aluneca. foarte frumos!

si printre-ale tale cuvinte
aluneca frumoase simtaminte
multumesc:)

doar un i era linistit, "oricum m-as suci,
eu stiu sigur ca sunt i si pun punctul pe i"
cand a tresarit, din apele marii
il privea la fel de batos… semnul exclamarii!