doamne,
odată
am făcut să sufere o piatră –
am dat cu ea într-o pasăre
recunosc
mi-am bătut joc de un cuvânt frumos
i l-am spus unei statui
altă dată
m-am purtat atât de urât cu picioarele –
le-am pus să calce în picioare o stea căzătoare
tot eu
am fost cel care a necinstit secundele
risipindu-le prin locuri imunde
ah!
gingiile mele cât le-am durut
când mi-am înfipt dinţii în coapsa fetei de fier
în ce hal
am poluat Marea Încredere Că Va Fi Bine
picurând pe suprafaţa ei gândul că trebuie avut grija
iertare