Asuferi

să fi fost oare marți când
Asuferi s-a aciuat asemeni unui câine de pripas
pe lângă sufletul meu?
era un pui când a venit.
drăgălaș foc, ca orice mică vietate
de nici nu puteai să te superi pe el. sau să-l dai
afara. l-am spălat, l-am hrănit,
l-am mângâiat. mi-a intrat la suflet.
în ceva vreme am devenit de nedespărțit.
Asuferi e acum mare și sănătos
dar nu mai e atât de drăgălaș ca atunci când era mic.
pentru că mă iubește nespus
colții lui se înfig în pulpa mea ades
labele lui îmi sfâșie multe dintre nopți
și puține secunde au rămas nepătate de balele lui.
cateodata merg și eu, ca omul, în vizită la Asebucura
sau la Afibine sau la Aiubi.
Asuferi, hop și el,
gata să îmi amintească
cum că fără el nu se poate.
Și, ce e mai curios – am aflat recent că
specia asta de Asuferi trăiește nici mai mult
nici mai puțin, decât o viață de om.

Comentarii

Parca cobori la mine in inima si ii asculti povestea, iar apoi scrii ce ai auzit 🙂 Frumos si ciudat in acelasi timp

de pe întâi
încoace a venit și Aregreta
pe nesimțite coronare
ce se pierd în zare,
bun prieten cu ceilalți patru
scoate ușor din cadru
pe trei din ei.
și el îți amintește de înainte,
și îți mârâie de „și dacă?”
și îți latră sufletul abia cuminte
dându-i (au ba) ce să facă.
noroc cu veșnicul Aierta
și speranța de a nu repeta,
steroizi de seamă
pentr-un suflet plin de teamă
ce iubește.

nesuferilă & nesuferilă
s – or muta cândva
împreună la vilă
ş ‘ atunci să mi te ţii
or să curgă acolo
la robinet , bucurii

Cred ca era intr-o sambata
Când m-am gândit sa ti-i prezint pe
Prietenii mei Mulțumesc si Îmi pare rău
….
Apoi, intr-o duminica mi-a venit ideea
Ca ar putea fi creat un loc de joaca
Pentru Asuferi când e de-o șchioapă
Al meu, al tau, al lui, al ei – s-ar fugari si ar fi triști impreuna
Macar un timp sau doi pe luna,
Fiecare din noi putând a-si permite
In tara lui Aiubi si Afibine sa facă niste vizite…
Apoi când ajung la maturitate
Sa le facem locuințe separate
Intru independenta. Si doar din când in când
Sa trecem sa ii vizitam- si nu plângând….

Asuferi are şi el o menire
ca orice animal de însoţire,
când mergi cu el în vizită la Adetaşa
cunoşti pe un altul, pe nume Aierta.
se înţeleg bine, îi iei pe amândoi acasă
acum Asuferi nu te mai sâcâie la masă,
are un nou prieten de joacă
şi va trăi până când, cumva,
Aierta îşi va-ntâlni perechea sa,
pe Auita.

păstrează-ţi optimismul, ştii cum spune românul,
orice animal prinde-a semăna cu stăpânul
aşa că mai dă-i puţin răgaz
şi-ntr-o zi vei constata c-acest breaz
însoţitor zelos şi credincios
va roade rime-n loc de os,
va-ncepe-a însemna poezii
peste tot -prin casă, afară pe garduri vii,
tot mai des, o să prefere joaca şi pe copiii din parc
(dar n-o să-i placă nici provizoriu să stea-nchis în vreun ţarc
iar la sunet de manele va lătra nervos, fără-nconjur)
în rest, va fi vesel şi îndrăgit de toţi din jur,
va contempla paşnic, ca un Saint Bernard netuns,
lumea ce-l înconjoară cu tot misteru-i nepătruns..
şi-ntr-o bună zi nu va mai răspunde la alt apelativ
decât AtrăifrumoscaIvcelNaiv.

Iv, stii ce cred eu?
ca in ziua aceea de marti, sau oricare alta
la poarta sufletului tau nu a ajuns doar Asuferi.
se poate sa fi fost el un pic mai precoce,
sa fi deschis ochii inaintea fratilor sai
Asebucura, Afibine sau Aiubi
si in felul asta sa fi luat un avans de cativa pasi
suficient cat, atunci cand i-ai deschis usa,
sa nu ii fi observat si pe ceilalti. asa ca te-ai pricopsit
doar cu el. ajunsi la ferestrele tale, Asebucura,
Aiubi, Afibine degeaba au scheunat din toti plamanii
ca cine sa-i mai auda? tu erai prea preocupat
sa-i acorzi atentie lui Asuferi, iar Asuferi,
bolnav inca de la nastere de gelozie fraterna,
a tacut malc, profitand de norocul nesperat
ce a dat peste el. asa se face, probabil
ca atunci cand vrei sa te intalnesti cu Afibine,
Asebucura, Aiubi, e nevoie sa mergi in vizita.
iar Asuferi te insoteste una-doua, ca stii cum e,
cainii sunt animale credincioase.
si poate ca povestea ar lua sfarsit aici
daca n-ar interveni elementul principal,
Aspera, nimeni altul decat parintele catelusilor,
cel care, in lipsa ta, ii hraneste pe Asebucura,
Aiubi, Afibine. acum sunt si ei mari,
poate nu la fel ca Asuferi, dar la fel de fideli
si de pofticiosi sa-ti muste din suflet. in plus,
nici nu-i poarta pica lui Asuferi pentru trecut.
ba din contra, (cum bine vad ca s-a precizat
intr-unul din comentarii), prin iertare il vor ajuta
sa isi domomeasca agresivitatea. ce zici, ii accepti
in sufletul tau, ca locatari permanenti?
p.s. duminica frumoasa. 🙂

toti au scris frumos pt ca si-au descris experientele.

si aiubi si asebucura si afibine toti au avut scriitori traitori purtatatori legali de asuferi.ce urmeaza? asuspina, atipa,avisa,auita,acinta,aratura,

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *