cum ai văzut tu înăuntrul punctului,
în miezul lui,
acolo unde punctul ascunde un alt punct,
mai frumos
cum ai cărat tu, singură, punctul
când imperfectul de el
refuza să se rostogolească
odată cu tine
și cum ai ridicat tu, cu brațele tale de nehalterofilă,
punctul care sînt,
tocmai sus
pe i-ul cu care începe iubirea