un poem drăguț de sus în jos, dar parcă invers e și mai frumos

poemul acesta se sfârșește
unde ar fi trebuit să înceapă
motiv pentru care
nimic nu mai e ca înainte

pescărușii zboară cu burțile-n sus
soarele răsare de la apus
flăcările nu mai încep ci se termină-n foc
vântul nu mai ridică fuste ci le așază la loc
dar
cuvintele sînt tot cuvinte,
cele sfinte au rămas cele sfinte

of! mi-ai întors toată lumea pe dos
din clipa în care te-am văzut
și înca eram un necunoscut
când a început totul

Comentarii

de jos in sus,
de sus in jos,
poemul asta e frumos
iv cel naiv,
tu esi un „div”
cand viata-mi invers mi se pare,
si totusi nu e o intamplare
te-am intalnit,
vidul dispare.

Te-am întâlnit
Sunt un om care are
Mare nevoie de linişte
Şi de o viaţă cu soare.
Sunt om,
Dar in liniştea asta
Care se lasă între cuvinte,
Îmi imaginez, că aş fi putut fi:
O floare, o gâză, o piatră, pământ
Sau ninsoare.
Orice aş fi fost, mi-ar fi plăcut
Să stau la soare,
Chiar şi ninsoare.
Încet să mă topesc,
Şi să mă preling
Pe obrazul tău fin
Pe gâtul tau lung,
Din plete să-ţi picur pe mâini şi,
Tu să strângi apa şi s-o pui pe petale de flori.
Dar vezi, sunt om şi,
În liniştea care se lasă între cuvinte
Te-am întâlnit.
1.12.2011 4 a.m.

of! mi-ai întors toată lumea pe dos
din clipa în care te-am văzut
și înca eram un necunoscut
când s-a sfarsit totul

of! mi-ai întors toată lumea pe dos
din clipa în care te-am văzut
și înca eram un necunoscut
când totul s-a sfirsi cum a-nceput!

orice poem se sfarseste la un moment dat
doar stiam amandoi ca nimic nu dureaza o vesnicie.
nu-i asa?
pescarusii vor obosi sa tot faca acrobatii
soarele, cuminte, va rasari monoton
din acelasi loc in fiece zi
vantul isi va umfla obrajii si va sufla in rafala
de cate ori se va ivi o fusta pe-afara
focul va arde la fel ca orice alt foc.
vezi ce usor se vor aseza toate la loc
din clipa asta in care
nu mai esti un necunoscut oarecare?
iar
oamenii vor continua la fel ca-nainte
ascunzandu-se in spatele celor sfinte
sa se iubeasca doar in cuvinte.
la ce mari minuni sa ne-asteptam, asadar,
atata vreme cat e loc de vreun “dar”.

eu ma gandeam sa o transcriu vers cu vers. de doua ori. invers. sa o dau cadou ei, cu care am inceput. daca tot ramane pana la sfarsit? ce sa mai tinem de suspansul asta! cu tine draga iv ma descurc usor; esti putinel naiv. da-mi place. baga-ne-o pe gat la scoala!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *