licuricii, păcăliţi de privirile noastre,
când ne văd noaptea prin pădure
strigă – uite! vin licuricii
probabil, lupii merg la cinematografele lor
să vadă „Dansând cu oamenii”
când cârduri-cârduri mergem la Eforie
sîntem un soi de păsări călătoare
care nu ştiu să zboare
papagalii ştiu că oamenii, cu puţin
antrenament, ajung să vorbească binişor
fiarele trag de noi, fiarele, la sală
tuberozelor le place de noi, doar că
parcă sîntem prea dulcegăroşi
cimpanzeii ştiu că se trag din noi
şi că trăim în mari centre de reabilitare
numite oraşe
fluturii folosesc deseori expresia –
am oameni în stomac în perioadele de împerechere
cactuşii îşi sfătuiesc puii de cactus
să nu se apropie de noi, că le putem face rău
în faţa gunoaielor din iarbă, sîntem nişte gunoaie
iar culoarea roşie, de ne-ar putea privi în ochi
ar spune – ptiu! măi, să nu vă deochi
2 comentarii