Ivcelnaiv

taraba de zâmbete

aveeeeem zâmbet de mascul
zâmbetul leneş de om sătul,
zâmbet sincer, zâmbet din colţul gurii,
zâmbetul scut, ridicat în faţa urii
avem zâmbet tâmp,
de femeie rubensiană întinsă pe câmp
aveeeem zâmbet din acela politicos,
dar şi zâmbetul de după, atât de frumos,
avem zâmbet cu gust de dulceaţa de nuci
zâmbetul fugitiv, de să-l vezi nu apuci,
zâmbet versat de seară, sau moale, de dimineaţă
zâmbetul la gândul că puteam fi o tipă creaţă
avem şi zâmbetul subtil
de necopil
zâmbetul albastru,
zâmbetul strălucitor, de astru,
aveeeeeem zâmbetul acadea care ţi se topeşte pe buze
zâmbetul confuz însoţit de gesturi confuze
zâmbetul că ştiu ce ai pe sub bluză,
zâmbetul lipicios şi cleios, ca o scuză
şi mai am pe-aici pe undeva, prin spate,
ceva rar – zâmbetul de mâine
când o să mă întind să dorm definitiv, ca untul pe pâine