Ivcelnaiv

torențialbastru sau picuroz

când plouă, plouă cu mici globuri de cristal în care
își poate vedea trecutul sau viitorul fiecare
după cât de roz sau albastră
e imperfecta fereastră
care stă între cel ce privește
și mirosul de ud ce nu contenește

toamna, frunzelor

cine știe la ce șantaj le supune
ploaia pe frunze de le face
să se înroșească de rușine

cine știe ce secret îngrozitor
le șoptește vântul frunzelor de le împinge
să se arunce în gol

cine știe ce neliniște macină
conștiința de fier a frunzelor
până o face să ruginească

cine știe ce bârfă află frunzele
din ciripitul vrăbiuțelor de se îngălbenesc
de gelozie și părăsesc copacii

cine știe cum ajunge soarele
idolul frunzelor, de toate
se fac portocalii și apun, ca El.

cine știe? toamna știe.

Lacul, acrilic pe carton, 42x42cm

pe lac sînt multe lebede albe;
dezgustător de multe lebede albe sînt pe lac;
atât de multe că aproape nu se mai vede
oglinda lacului;
atât de multe că aerul e plin de stoluri de peşti,
doamne, plin e lacul de lebede;
sînt multe şi mici, scoţând capul de sub apă,
înfoind din aripi sau făcându-şi igiena;
colcăie lacul de lebede
cum forfoteşte capul meu de gânduri.
Pe o uriaşă frunză de nufăr
tronează o broască imensa; verde, mare
stă cu burta la soare.
Dacă ar vrea ar hăpăi
vreo zece lebede căt ai clipi,
dar broasca imensă stă pe frunza uriaşă de nufăr
cu burta la soare.
E gândul meu despre tine, iubito.

Caleaşca, ulei pe pânză, 36x54cm

iată aşadar o caleaşcă trasă de un singur cal;
în caleaşcă – o femeie anume;
trage greu calul, aşa greu că lasă
în urmă o dâră de sânge;
tare plină de înţelepciune trebuie
să fie femeia dacă trage calul atâta de greu
spun orbii mărşăluind în spatele caleştii
pe urmele dârei de sânge;
ce? întreaba surzii din alai,
nimic le raspunde un mut.
Eu nechez.

fifi şi-a privit in ochi destinul

azi am ajutat o omidă să treacă strada;
am calculat – făcea cam trei centimetri pe
minut, strada avea cam trei metri plus
trotuarul şi rigola – şase metri, cu totul

în total i-ar fi luat cam o sută nouăzeci
de minute, asta dacă ar fi ajuns – să nu uităm
de traficul de pe străduţă, de vrăbiile tupeiste,
sau de ţâncii curioşi să afle ce are pe dinăuntru

am încercat să mă pun în pielea ei
păroasă şi moale, am ales o frunză care
mi-ar fi plăcut mie dacă aş fi fost omidă
şi am depus-o acolo, printre nervuri,

nu înainte de a o privi în ochi
şi a-i spune asta se cheamă destin, fifi

ce fac pisicile când nu dorm zi lumină

cine vine cine vine
la rovinele din mine
să se lupte cu ai mei
de pe creier şoricei

cine îmi tot dă târcoale
parfumată cu sarmale
să îmi facă în necaz
că-s lipit rău de pervaz

cine-mi mângâie blăniţa
unsuros pe mâini de pizza
mormăind un cântecel,
că scot ghearele la el

pufni motanul ion
cu privirea în plafon
şi se răsuci pe spate
la el în atemporalitate

sms38

de ziua lui un gura-leului cool, ca să fie-n trend/ şi-a invitat toţi prietenii la disneyland/ dar păpădia, sensibila de ea, cât ai clipi s-a dus/ căci toţi vroiau musai să se dea în montagne-rousse//

inaugurez rubrica lenevez

cu mintea hăt! prin mozambic
corpul tânjind după o cafeluţă la ibric
cu sufletul adipos, uşor bulimic
extenuat de orice mizilic
astăzi n-am chef să scriu nimic

(maşină de-aş fi fost, zău, eram într-un service, pe un cric)

alt pitic are o tara

vorbim de un pitic cu parul chel
c’un ochi cazut, dar celalalt – fereste-te de el
caci spune-se ca daca te atinge cu privirea
fie te arde rau, fie te paste-orbirea
(exceptand, normal, copii cu deficiente care pot scapa doar c-o palma)

tara pe care o are e, fireste, impartita –
o parte are-arsuri profunde, cealalta-i grav orbita
cei arsi fug si iar fug de el ca de al dracu’ foc
ceilalti mai cred in el, dar nu vad absolut deloc;
(ii aud vocea si merg dupa ea)

acu’ piticu-avand asa putere de acoperire
cu ochiul lui de capcaun – ala de-ti da orbire,
incepu sa se recomande Zeus pe la prieteni
si o lua sprinten spre un nou mandat – ca Bambi pe un camp de pepeni
(sorry, Bambi)

a baut si a condus, a-njurat ca pe vapor
la nevoie a jucat chiar si rolul dom’ profesor
chiar – oare cam cum adoarme?
simplu – mai asculta niste telefoane;
(ciudat hobby)

Deci daca tot mai vrei piticul chel
voteaza-l! dar fereste-te el;
oricat s-ar da el de James Bond,
daca il roaga Udrea se vopseste blond;
(cu shuvitze?)

un pitic avea o tara

vorbim de un pitic al dracu’ de versat
fost activist, acuma reformat;
micut la sfat, mic si de stat,
cam unu cincizeci incaltat;
(hai unusaptezeci)

tara – era si ea pitica
si cam naiva si cu frica
sculata brusc din 25 de ani de somn
in care-o tinuse-un domn;
(pardon, tovaras)

cum nici piticul nu era vreun curajos,
cand tara-i sanctiona vreo cateva mizerii
cerandu-l repetate randuri jos
el – ce sa faca? a chemat urgent minerii;
(ma rog, fratii din vale)

trecura anii si-al nostru pitic
se reincarna intr-altul, si mai mic;
smead, cu zambet fals si aer belicos,
dar deep inside him, chiar si mai fricos;
(desi, fizic e mai inalt)

deci daca vrei piticul re’ncarnat
voteaza-l pentru-al patrulea mandat
desi daca ar fi sa crezi in soapte
aud ca nu ne va conduce un pitic, ci sapte.
(minus Alba ca Zapada, care si-a declinat participarea la mizerii)

turturica si gansacul

un gansac
muscat de cap
se certa c-o turturica
cat de mica? maruntica
pe o tema
o problema
care le-a iesit din schema.

turturica avantata
ciripea cam ofuscata:
mai gansacule zalud
zau ca esti la minte crud
cum sa nu ma crezi cuminte
esti de-a-ndoaselea la minte?
o fuguta trag, un zbor
m-oi intoarce repejor
ca amica cotofana
m-a chemat sa-i dau pomana
din avantul si elanul
de le am eu cu toptanul;
s-o ascult, s-o sfatuiesc
vorbe bune sa-i rostesc;
saracuta-i depresiva
chiar acu primii misiva
ca ea moare daca nu
isi descarca cugetu;
(gansacul vorbea cu „es”
si era greu de-nteles)
mai fashneasa sursurea
te-nseleg io si nu prea
cum mi-ar sade sa te las
chiar acuma de pripas,
sa ma sau io ocupat
cu gansasii la scalsat?
si pe data ai veni,
la mine se-ai rasoi:
ce-ai gansacule, ti-e cald
sau te duci pe dupa gard
la pisica din gradina
sa o sapi la radasina?
si auzi, sa fiu transansa
ca sa nu zisi ca-i vreo poansa:
tu ai chef sa fii cu mine
sau ai vrea cu orisisine
care vine si pofteste
de te insovaraseste?

morala e, ati ghcit:
nu te-apuca de iubit
daca nu esti pregatit;
mai ales de partenerul
cu care-ti imparti tot zelul
e din alt regn animal,
unul mult mai social.