e printre vrăbii şi picamăre, în stradă
în nasturele lipsă al lui omu’ de zăpadă
e în freza nu-ştiu-cui
e în puful de pe pui

e în ochii de chinez
în bastonul de burghez,
e în cum îl faci pe şase
sau la doamna care coase

uita-te atent la lună
la un sâmbure de prună
la mătreaţa lui nea gelu
sau la marmura din bellu

atinge cu ochii-nchişi
frunzele de prin caişi
ţurţurele-clei-de-gheaţa
sau particula de ceaţă

ai sa vezi, e poezie
doar să ai pix şi hârtie.

6.
când te privesc sînt ca hipnotizată;
fără să vreau, mâinile mele au început să
îşi dorească autonomia;
gândesc, se mângaie una pe alta
şi mai fac câte şi mai câte singure;
sînt la mâna lor, cum s-ar zice –
ieri m-am trezit că atingeau pe fund un coleg,
cu gândul la tine, aseară au rupt şi au înghesuit
în gură o ciocolată întreagă;
a început să-mi fie frică de mâinile mele;
într-o zi s-ar putea sa ajung, mai ştii,
să bag mâna în foc pentru tine;
acum sînt la mare; mâinile mele se joacă
prin nisip, eu privesc marea; e 9 ianuarie;
ar fi trebuit să fiu la birou
dar mâinile mele au preluat controlul
asupra volanului şi m-au adus la mare;
of of, prima dată când ne vom întalni
să ai mare grijă la mâinile mele
că tare s-ar putea să-ţi şteargă
o pereche de palme.

5.
foarte puțin din ploia de aseară care
ți-a udat umerii și fața, iubitule
era de la mine; să-ți explic – ieri,
când pregăteam cina
am plâns abundent, pe de o parte
pentru că tăiam ceapă, pe de altă parte
pentru că mirosea a bine și a bucătărie mică
și a un iubit care vine să îmi dea o palmă
în glumă, peste fund, pe neașteptate;
eu plângeam, în bucătărie era foarte cald
iar lacrimile mele s-au evaporat prin geamul deschis,
aproape puteam să le văd – până la cer,
din ele s-au făcut niște nori din care, în pofida tuturor
prognozelor meteo, a picurat pe fața și pe umerii tăi
așa că, atunci când ai venit și te-am sărutat,
nu ți-am zis, dar aveai gust de ceapă
și de bucătărie mică și de palmă
în glumă, peste fund.

am un copil
tare debil
nu stă în loc
aproape deloc

ziua intreagă
de mine se roagă
să îi explic
orice mizilic:

că de ce e apa apă
că de ce acul ințeapă
de ce e frig în frigider
cum de ajunge apa-n cer;

vrea de mâncat
doar aer curat
doarme puțin
ce mai, i-un chin;

să-l pedepsesc – nu pot
că-l doare în cot
să-l reneg – nu-mi vine
că e copilul din mine

azi e ambalaj muzical, ieri era muza în poezie
un sec, statistic M sau F pe-o bucată de hârtie
bravadă în centimetri, sau și mai tare, în inch
motiv de-ajuns acasă dimineaţa devreme, la cinci

catalizator de despărţiri, atunci când lipseşte
poate face o fată să se plimbe pe stradă c-un peşte
generator de “wow” sau “se întâmplă, stai liniştit”
drog nemilos, sub influenţa lui poţi ucide, orbit

sport pentru unii, pentru alţii sigura şansă
de a-şi face intrarea în vreo ermetică branşă
le dă pisicilor nebănuita, nocturna putere
de a imita bebeluşii prelung, din plăcere

încurajează fumatul, prin ţigara de după
dar şi cititul de miller, dacă te preocupă;
parte din aproape orice-njurătură
puţin mai obosit după fiece aventură

în grup, cu accesorii, extenuant, sălbatic,
sau leneş, pe tăcute, trist şi apatic
sexul va rămâne mereu motivul pentru care
un copil vrea să crească mai repede mare.

4.
normal că îmi amintesc de tine,
ești tipul pe care m-am
chinuit să-l uit ani de zile; dimineaţa
mă trezeam cu groaza că iar te-am visat
și trebuie să-mi schimb chiloţii.
Serile încercam să văd filme tari, cu imagini
vii, am apelat chiar și la genul horror,
sperând să nu te mai visez. Tu nu știai
toate astea, mamei nu i-am spus, frate n-am -
am început să vorbesc cu plantele despre tine.
Așa că dacă te salută castanii din cișmigiu,
catalpele din gradina botanică sau vreun lan de maci
își pleacă frunţile în faţa ta, să nu te miri.
Of, te-am iubit atât de mult
că până la urmă am dat la
agronomie.

3.
în urechea ta au aţipit câteva
tandreţuri; le trezesc
şi le poruncesc să meargă
în şoaptă către creier;
ajunse la creier se aşază
pe un câmp de dendrite şi axoni
lângă un impuls; şi mi ţi-l împresoară
şi mi ţi-l gâdilă
pe toate părţile până când,
impulsul o ia la fugă
spre toboganul unui nerv;
iu-huuu, când ajunge în vale
e deja un gest frumos, tăcut
şi cam leneş;
e gestul cu care
îmi aşezi mâna stângă pe sân.

La capătul tunelului e beznă.
Becul uriaş care lumina pamântul
s-a ars.
Noi toţi traversăm tunelul,
ajungem spre capătul lui, unde, în loc
să ne bage lumina degetele ei ascuţite în ochi,
e beznă.
Intrăm în panică.
N-o să ne mai vedem oare niciodată
iubitele, ajunse şi ele odata cu noi la
capătul tunelului, copiii, părinţii?
Nici prietenii? Nici pe cei de pe facebook?
La capătul tunelului e beznă.
O beznă de s-o tai cu cuţitul,
dar cine naiba s-a gândit
să ia un cuţit la el?

zâmbeşte janina, zâmbeşte
ştii bine – nimic nu-ţi lipseşte
ai buze cărnoase, ca de trandafiri
chiar dacă te născuşi cu ele subţiri

zâmbeşte janina, dă-ţi ochii peste cap
şi flutură-ţi please genele false, ASAP
ţinteşte-mă-n inima cu ochi-ţi verzui
(deşi-n paşaport sînt mai mici şi căprui)

zâmbeşte janina, de sub kilofondul de ten
şi vezi să nu afle nimeni de bureţii din sutien,
încearcă să-ţi ţii mereu un pumn sub bărbie
că nu se ştie cine-ţi face pe furiş o fotografie

hai, măi janina, zâmbeşte măi fată
şi povesteşte-le tuturor încă şi încă o dată
cum era să atingi cu mana o oaie vie
care-n plus mai avea şi pui – ce grozăvie

zâmbeşte janina, şi spune-le cât eşti tu de ciudată
cum te poţi distra, consumând decăt apă plată
cum ţi se înfundă urechile de fiecare dată
când te dai obosită jos de pe sandaua cu toc, fată.

2.
eşti o căţea
m-am îndrăgostit de ţâţele tale
care bălăngăne, măturand trotuare
şi ţesături; din una sug
lapte, din alta ling
miere, din alta curge
foame – e bună pentru lipsa
poftei de mâncare;
o alta curge translucid şi sărat –
ce păcat;
dar ţâţa mea preferată
e smeadă, miroase-a pomadă
şi-a tată.

1.
Când te văd mi se face somn.
Mi se înmoaie buzele, sânii
se fac comozi, pleoapele
nu mai pot trăi una fără alta, omuşorul
face o baie înspumată,
uşor cleioasă, de salivă
parcă nu mai ştiu să desenez
cu muşchii feţei – abia dacă mai pot
schiţa un zâmbet; mă simt aşa mică încât
îmi vine să le zic “dumneavoastră” păpuşilor
şi să aţipesc pe umărul ursuleţului
păros
doar ca să te fac pe tine
gelos.

într-o zi o să fug pe un cal
care va şti perfect să fie călărit
întrucât eu nu deţin, aţi ghicit
arta de a conduce un cal

într-o zi o s-ajung călare, aşa
să mănânc, să iubesc tot pe cal
întrucât nu-s dotat emoţional
să simt când se coboară din şa

într-o zi, de pe cal o să cad
într-un câmp unduit de mohor;
întrucât nu ştiu să strig ajutor
voi învăţa cuvantul eternidad

într-o altă zi semna-voi un act
prin care mă donez furnicilor tot
întrucât n-au văzut aşa matelot
şi vor vrea să-l studieze exact

în ultima zi va fi soare şi cald
ca în clipa finală a unui degerat
şi-atunci o să vreau neapărat
o dată în ochii tăi să mă scald

dacă am avea mâini în loc de mâini
şi pleoape în loc de pleoape
poate n-am mai fi aşa câini
hămesiţi, cu uitături mioape

gata să îngroape osul, scuze Osul
adânc în pământul plin de impurităţi
din care pe vremuri bărbosul
ne-a creat dintr-o toană pe toţi

aşa, când tipul va avea iar chef să se joace cu lut
va manufactura o specie la fel de impură,
la fel de plină de exuvii spirituale şi de anacolut,
va fi generaţia născută cu osul în gură.

malvina e închisă în cuşcă,
malvina nu latră, nu muşcă
şi totuşi atrage mii de priviri
pe twitter, pe facebook, la ştiri

ea stă cu un un laptop în poală
şi nu, n-aţi ghicit, nu e goală :)
malvina îşi face ziua întreagă
sie însăşi pr, priviri să atragă.

pe soare, pe vânt, pe furtună
malvina o ţine una şi bună
mulţimile vin neîncetat s-o admire -
o fată in cuşcă, butonând în neştire.

fă-mă doamne lynx turbat
sau scorpion călcat pe coadă
ori leu de circ, lung abrutizat,
mistreţ rănit, scăpat în stradă

roi de albine sălbatice, lăsate fără stup să fiu,
ron jeremy dup-o supradoză de viagra
nebun jignit, c-un levier în pumn şi look hazliu
sau luptător k1 înşelat la alba-neagra;

smulge-le-aş firele de păr, unul pe minut
şi după 16 ani, când termin, s-o iau de la-nceput
usucă-li-se sufletul cel diform – complet
până se face mic şi cade fără zgomot pe parchet;

că iar mi-au ridicat maşina
of of of ce hidos coşmar
şi ce furtună de adrenalină,
de data asta de pe trotuar.
(normal, fără să am vreo vină)