Iv cel naiv

poem pentru îngeri spânzuraţi

˙ɯǝod ʇsǝɔɐ ıʇıʇıɔ ɐs
ǝɯǝlqoɹd ıʇǝʌɐ ɐs o-u ıɔǝp
؛ɹǝɔ ǝɹds ǝlǝɹɐoıɔıd nɔ
ııƃuǝɹɔ ɐ ɐʇlɐlɐǝɔ ɐǝʇɹɐd ǝp
ıʇɐɹnzuɐds ɐʌ ıoʌ ɐɔ ɐuɯɐǝsuı
ʇuɐɯɐd ǝɹds ǝlǝɹɐoıɔıd nɔ
ɐƃuɐǝɹɔ o ǝp ɐɹnzuɐds ǝs ııuǝɯɐo ɹɐı
ɹǝɔ uı ıʇıɐɹʇ ıoʌ ıs
ʇuɐɯɐd ǝd ɔsǝıɐɹʇ ııuǝɯɐo ɐɔɐp

galileo, mai lasă-ne, frate!

dora – o pasăre colibri
se simţea aşa… cam gri
şi în a ei nimicnicie
avu în cap o fantezie

cum ar fi să mă ridic drept în zbor
deasupra ăstei tufe şi să nu mai cobor?
fată, niciodată să nu zici niciodată,
îi zise-o prietenă mai înciudată

dar dora, mititica, idealistă şi încăpăţânată
se ridică din tufa de zamioculcas pe dată
însă – imensă-i fu minusculei surpriza
de a crezut că cine ştie? a luat-o briza?!

sub ea decorul se schimbă rapid
în locul tufei apăru brusc un zid
apoi o plajă c-un resort baban
şi imediat după – marele ocean

apoi zări drept sub ea un pici
gălbui la faţă şi cu ochii mici
urmară întinderi de apă nesfârşite
şi teritorii nisipoase, de soare pârjolite

şi cum tot fâlfâia dora tot pe loc în zbor,
răcni – opriţi pământul, că vreau să cobor
hei, oameni buni am ceva măreţ să vă zic
am ameţit, opriţi-l, please, că mă oftic

şi iată cum inima emoţionatei colibri
prinse a bate şi mai tare, până când muri;
ce nu ştia e că marele galileo galilei
avea sa-i fure câteva dintre idei.

ce-a fost mai intâi – oul lui columb sau găina care a mancat râma care a descoperit lumea?

foarte probabil la fel ca şi mine,
aţi fost şi sînteţi victime senine
ale unor maeştri dezinformatori
în legatură cu ai lumii descoperitori

columb, diaz, vasco da gama
din pagina-mi iese cardiograma
acum că ştiu tot adevărul
pe mână se ridică părul;

dar, hai istoria să n-o lungesc
mai bine repede să povestesc:
în 1153, în urma epidemiei de holeră
asia fu descoperita de o râmă aventurieră!!!

dânsa-şi croi drum pe sub pământ
unde văzu cu ochii, până când
din micul ei sătuc ciumat din europa
s-a trezit direct în altă lume – hopa!

“ya uite, spre exemplu, la ochyy ăstuy domn
parcă numai ce s-a trezyt dyn somn
şy palid e, şy-y îmbrăcat neconvenţyonal…”
atât a apucat săraca să noteze în jurnal

şi nu vom şti ce altceva a fermecat-o
că a venit o găina şi a decapitat-o;
pe mormântul ei, simbolic, stă şi astăzi scris:
te vom yuby mereu, dragă Fyfy L. Onys –

(căci râmele – nu cred că ştii
urăsc din tot sufletul litera “i”
de ce? e simplu de-observat -
că-i ca o râmă cu capul tăiat)

noroc cu râma dolofană pe numele ei seby
care mi-a zis adevărul despre multe trebi
promit şi mâine noi dezvăluiri
despre-ale lumii mari descoperiri,
sandra?