Ivcelnaiv

țandările

astă-noapte s-a auzit un zgomot în casă.
un zgomot de obiect spart.
m-am trezit, destul de speriat, încercând să-mi dau
seama de unde se auzise. parcă din camera de dincolo
dar parcă din baie, sau, poate, din hol?
am cautat în toată casa, dar n-am găsit
nimic. abia azi-dimineață, gandindu-ma la tine
am realizat că într-un singur loc
n-am căutat. în mine.
acolo, în zeci, sute de cioburi
zăcea ea, inima mea. sute de cioburi
care mai ascuțite, care mai marunte,
toate palpitând în același ritm. le-am strâns
cu grijă, să nu se rătăcească vreunul.
mi-ai făcut inima țăndari. of,
dacă ar exista un loc pe lumea asta
unde să găsesc câteva clipe
de liniște să o pot lipi la loc.

Comentarii

  1. Ra

    Să fie oare locul acela
    În care neliniștea se învăluie în liniște,
    Gândurile se îmbrăca în imagini,
    Cuvintele se acoperă de rime
    Le umplu cu o stare de bine
    Și toate apoi uitandu-se spre sine
    Zâmbesc la gândul:
    „Ce bine ne vine!” 🙂

  2. Laura

    Ideea versurilor este frumoasa, de fapt, e ca o povestire clasica, nu pare a poezie. Mi-a placut si comentariul de mai sus care a prins ceva culoare. Foarte frumos!

  3. Trizas (Ivcelnaiv) | rumaneando

    […] Original en rumano: țandările (ivcenaiv.ro) […]

  4. Rara

    Super glue,cioburi si viata merge mai departe….

Comentează